ANTIBIOTICELE NU-ŞI MAI FAC EFECTUL CUM AR TREBUI. CINE SUNT VINOVAŢII

Românii sunt printre cei mai mari consumatori de antibiotice din Europa, cu sau fără o reţetă de la medic. Obiceiul de a lua astfel de medicamente chiar şi atunci când nu este cazul, asociat cu un consum crescut de produse provenind de la animale tratate cu antibiotice, va face ca, în curând, tratamentele antibacteriene existente pe piaţă la ora actuală să nu-şi mai facă efectul, estimează specialiştii.

România se află pe locul al patrulea în Europa la consumul de antibiotice, potrivit unui studiu sociologic publicat în mai 2011 de Gfk Healthcare. Peste 50% din cei intervievaţi atunci urmau un tratament cu antibiotice şi aproape jumătate din aceştia au recurs la cel puţin două cure cu antibiotice în ultimul an.

Produsele de origine animală cu urme de antibiotice, o problemă

Prin consumul de carne de la animale care au fost tratate cu antibiotice, în organismul nostru pătrund gene rezistente. Acesta este unul dintre motivele pentru care rezistenţa la antibiotice ia amploare la nivel mondial. De asemenea, şi consumul de lapte sau de brânză de la animale tratate cu antibiotice poate determina rezistenţa la astfel de medicamente, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în raportul „Combaterea Rezistenţei la Antibiotice prin Controlul Hranei“.

Pacientul, principalul vinovat

„Pacienţii solicită adesea tratament cu antibiotice atunci când nu este nevoie de el şi uneori chiar specifică: «cele mai noi, cele mai puternice», ceea ce, în domeniul terapiei antibiotice, este pe dos de cum ar trebui să fie, cel puţin în infecţiile care se îngrijesc la domiciliu“, lămureşte conf. dr. Gabriel Popescu, autorul Ghidului Angelescu de Terapie Antimicrobiană 2012, singura publicaţie din România care acoperă această tematică.

Un exemplu în acest sens este diareea postantibiotică, determinată de Clostridium difficile, un microorganism care face parte din flora naturală a organismului, dar care, în urma consumului iraţional de antibiotice, se întoarce împotriva noastră.

Şi farmaciştii sunt vinovaţi

În multe cazuri, farmaciştii pun pe primul plan interesele economico-financiare şi nu interesele comunităţii de a limita consumul de antibiotice şi, implicit, rezistenţa bacteriană faţă de acestea, susţine conf. dr. Popescu.

Şi, nu în ultimul rând, poate fi considerat vinovat şi medicul, ca prescriptor. Fiindcă de multe ori apar erori în practica medicală curentă fie la nivelul diagnosticului, fie la prescrierea tipului de antibiotic, la precizarea dozei sau  modului şi ritmului de administrare. Prea puţini medici realizează antibiograma, testul necesar pentru depistarea antibioticelor la care bacteria respectivă este sensibilă.

Consecinţe grave în cazul infecţiilor la copii

Cele mai mari probleme în ceea ce priveşte tratarea iraţională a infecţiilor se întâlnesc în cazul copiilor, atrag atenţia specialiştii. „Este foarte posibil ca un doctor începător sau un doctor experimentat, dar foarte obosit, după N pacienţi văzuţi în aceeaşi zi, să evalueze mai pesimist decât este situaţia în realitate. În pediatrie, tendinţa de a exagera severitatea afecţiunii este ceva mai mare decât în faţa unui pacient adult“, a subliniat conf. dr. Mihai Craiu, medic pediatru cu supraspecializare în pneumologie pediatrică, de la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred D. Rusescu“ din Bucureşti.

sursa:stiri.com.ro